TERÉN, terenuri, s. n. 1. Întindere de pământ delimitată (considerată după relieful sau după situarea sa în spațiu). ◊ Expr. A sonda (sau a pipăi, a tatona) terenul = a observa cu atenție situația, împrejurările, înainte de a întreprinde ceva; a se informa. A câștiga teren = a progresa puțin într-o acțiune; a-și consolida poziția. A părăsi terenul = a se da bătut, a ceda. A pierde teren = a pierde șansele de succes. ♦ Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Terenuri paleozoice. ♦ Loc, regiune. 2. Fig. Domeniu de activitate, de preocupări. ◊ Loc. adv. Pe teren = la fața locului; la locul de producție. 3. (Urmat de determinări care arată destinația) Spațiu special amenajat într-un anumit scop. Teren de sport. – Din fr. terrain.

Pentru definitia literara a cuvantului, consultati DEX online
sau Wikipedia - Enciclopedia libera in romana sau in engleza

- tehnologie = TEHNOLOGÍE, tehnologii, s.f. 1. Știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul pro [...] Detalii»

- televiziune = TELEVIZIÚNE s.f. 1. Tehnica a transmiterii la distanta a imaginilor unor obiecte (in miscare) pe calea undelor vizuale [...] Detalii»

- tenebros = TENEBRÓS, -OÁSA, tenebrosi, -oase, adj. (Livr.) Intunecos, sumbru, obscur. (Substantivat, m.; la pl.) Grup de pictor [...] Detalii»

- teribil = TERÍBIL, -A, teribili, -e, adj. 1. Care inspira groaza; ingrozitor. 2. (Fam.) Extraordinar, formidabil, grozav. (Adver [...] Detalii»

Litera: A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | R | S | T | U | V | X | Z | W